Conjugaison:roumain/hăitui

conjugaison de a hăitui
infinitif			a hăitui
infinitif passé			a fi hăituit
participe passé			hăituit
participe présent			hăituind
		singulier			pluriel
		1^re personne (eu)	2^e personne (tu)	3^e personne (el/ea/el)	1^re personne (noi)	2^e personne (voi)	3^e personne (ei/ele/ele)
indicatif	présent	hăituiesc	hăituiești	hăituiește	hăituim	hăituiți	hăituiesc
	passé simple	hăituii	hăituiși	hăitui	hăituirăm	hăituirăți	hăituiră
	imparfait	hăituiam	hăituiai	hăituia	hăituiam	hăituiați	hăituiau
	plus-que-parfait	hăituisem	hăituiseși	hăituise	hăituiserăm	hăituiserăți	hăituiseră
	passé composé	am hăituit	ai hăituit	a hăituit	am hăituit	ați hăituit	au hăituit
	futur populaire	o să hăituiesc	o să hăituiești	o să hăituiască	o să hăituim	o să hăituiți	o să hăituiască
	futur littéraire	voi hăitui	vei hăitui	va hăitui	vom hăitui	veți hăitui	vor hăitui
	futur antérieur	voi fi hăituit	vei fi hăituit	va fi hăituit	vom fi hăituit	veți fi hăituit	vor fi hăituit
subjonctif	présent	să hăituiesc	să hăituiești	să hăituiască	să hăituim	să hăituiți	să hăituiască
subjonctif	passé	să fi hăituit
présomptif	présent	oi hăitui	oi hăitui	o hăitui	om hăitui	oți hăitui	or hăitui
	présent progrésif	oi fi hăituind	oi fi hăituind	o fi hăituind	om fi hăituind	oți fi hăituind	or fi hăituind
	passé	oi fi hăituit	oi fi hăituit	o fi hăituit	om fi hăituit	oți fi hăituit	or fi hăituit
conditionnel	présent	aș hăitui	ai hăitui	ar hăitui	am hăitui	ați hăitui	ar hăitui
conditionnel	passé	aș fi hăituit	ai fi hăituit	ar fi hăituit	am fi hăituit	ați fi hăituit	ar fi hăituit
impératif	affirmatif		hăituiește			hăituiți
impératif	négatif		nu hăitui			nu hăituiți

Cet article est issu de Wiktionary. Le texte est sous licence Creative Commons – Attribution – Partage à l’identique. Des conditions supplémentaires peuvent s’appliquer aux fichiers multimédias.